Despre termocentrală

Turceni este o localitate din Județul Gorj, la 60 de kilometri către sud de Târgu Jiu. La Turceni a fost construită în perioada 1978-1987 cea mai mare termocentrală pe cărbune din România, care să utilizeze resursele de lignit din zonă. Termocentrala a fost proiectată să aibă o capacitate instalată de 8 unități de câte 330 MW fiecare, din care mai sunt operaționale 3 unități în prezent, cu o capacitate disponibilă netă de 900 MW [1]. În 2012, termocentrala Turceni a ars 9,8 milioane tone de cărbune, rezultând aproximativ 2 milioane tone de cenușă.

Termocentrala face parte în prezent din Complexul Energetic Oltenia [2], format din mai multe termocentrale pe cărbune (Turceni, Rovinari, Ișalnița și Craiova) și carierele lignit ce le aprovizionează (19 perimetre miniere). În 2009, Termocentralele Turceni, Rovinari și Ișalnița se numărau printre cele mai poluatoare unități industriale din Europa [3]; din 2009 până în prezent au avut loc investiții în echipamente de reducere a poluării cu dioxid de sulf la aceste termocentrale.

Sectorul energetic românesc dispune de un surplus de unități de producție a energiei electrice. Dintre termocentralele pe cărbune, o mare parte nu funcționează în prezent, deoarece nu este nevoie de aceea energie iar termocentralele pe cărbune nu pot concura pe piață cu alte surse de energie, mai ieftine [4]. Astfel, are loc o reducere a activității în sectorul cărbunelui și trebuie sprijinite puternic alternative de dezvoltare a zonei, în special având în vedere faptul că la Complexul Energetic Oltenia sunt angajați în prezent circa 18,800 de oameni.

Despre cenușă

De la termocentrala Turceni, zgura și cenușa, amestecate cu apă (o parte cenușă, nouă părți apă), sunt pompate trei kilometri către depozitul Valea Ceplea (o vale blocată de un baraj din pământ) și către un al doilea depozit, la un kilometru de termocetrală, într-o albie veche a Jiului. Pentru alinierea la standardele de mediu europene, sistemul de evacuare și depozitare a zgurii și cenușii a trebuit să fie modificat astfel încât cantitatea de apă folosită să fie redusă la o zecime (afectând astfel pozitiv siguranța depozitului de cenușă și reducând infiltrarea în sol a unor elemente toxice), fapt ce presupune oprirea folosirii depozitului Valea Ceplea. Acesta trebuia să fie închis până la 31 decembrie 2012, ceea ce nu s-a întâmplat.

Despre accident

În decembrie 2013 a avut un loc un accident la depozitul de cenușă Valea Ceplea, din cadrul Complexului Energetic Oltenia/ sucursala Turceni. Astfel, a avut loc o deversare de apă cu cenușă ce a inundat circa 15 hectare de terenuri agricole și 10 gospodării din zona Submaidane a localităților Turceni și Ionești (sat Iliești), județul Gorj.

Garda de Mediu, Comisariatul Județean Gorj, a constatat [5] prejudiciul asupra mediului, a dispus măsuri pentru remedierea situației și a aplicat Complexului Energetic Oltenia o sancțiune contravențională [6].

Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a stabilit măsurile pe care să le ia Complexului Energetic Oltenia, printre care îndepărtarea zgurii și cenușii de pe terenurile agricole și gospodăriile individuale, decolmatarea canalului de deviere a torenților, efectuarea lucrărilor agro-pedo-ameliorative, despăgubirea cetățenilor din zona Submaidane.

Complexul Energetic Oltenia a desfășurat în perioada decembrie 2013 – februarie 2014 unele lucrări de îndepărtare a cenușii din gospădării și de pe o parte a terenurilor afectate, cu mijloace proprii și cu executanți terți, însă lucrările au fost oprite în stadiul incipient. Ulterior, Complexul a derulat o procedură de achiziții pentru lucrările de ecologizare a zonei [7], urmând ca finalizarea lucrărilor să aibă loc la 30 septembrie 2014. Complexul s-a angajat de asemenea să plătească despăgubiri cetățenilor afectați pentru producția agricolă pierdută.

Termenul de 30 septembrie 2014 pentru finalizarea lucrărilor de remediere nu mai este valabil deoarece procedura de achiziție a fost anulată, reluată și contestată. Complexul Energetic Oltenia a încheiat un contract pentru realizarea lucrărilor de remediere pe 19 august 2014 și lucrările au fost reluate pe 24 septembrie 2014. Noul termen de finalizare a lucrărilor este februarie 2015. Localnicii povestesc dezamăgiți cum utilajele firmei care a câștigat licitația au venit în septembrie, au lucrat timp de patru zile, apoi s-au făcut nevăzute, lucrările rămânând suspendate.

În octombrie 2014, lucrările de remediere nu erau finalizate în zona Submaidane iar canalul a fost curățat doar parțial. Cenușa nu a fost îndepărtată de pe toate terenurile afectate, cetățenii afectați nu cunosc dacă terenul poate fi folosit în siguranță pentru agricultură și de asemenea nu cunosc ce măsuri să ia pentru a se asigura că apa poate fi consumată în siguranță. În plus, în perioadele uscate și cu vânt are loc spulberarea cenușii (și respectiv poluarea aerului) de pe terenurile afectate de accident precum și din depozitul de cenușă de lângă termocentrală.

Complexul Energetic Oltenia a efectuat analize ale apei pentru unele fântâni din zona Submaidane, conform cărora concentrațiile de metale grele sunt sub concentrațiile maxime admise dar există depășiri în cazul nitraților, cauzate de activități agricole (utilizarea îngrășămintelor chimice). Conform unor analize de apă realizate independent, apa din unele fântâni prezintă depășiri de 2,7-3 ori a concentrației de nitrați precum și un conținut de aluminiu, sulfați, mercur, cadmiu, mangan, crom care, deși sub limitele concentrațiilor maxime admise, nu pot avea un impact pozitiv asupra sănătății. Prin comparație cu mostrele de sol neafectat de inundație din aceeași localitate, cenușa prezintă concentrații vizibil mai mari la metale precum arsen, cupru și vanadiu; aceste metale pot migra în sol și în pânza freatică, cu posibil impact asupra sănătății și mediului.

Localnicii sunt nemulțumiți de evoluția lucrărilor de remediere și ecologizare și le-au cerut primăriilor, autorității de mediu și CEO Sucursala Turceni să ia următoarele măsuri: curățarea terenurilor de cenușă și apoi acoperirea terenurilor cu sol fertil; curățarea apei din fântâni; refacerea drumului comunal; luarea măsurilor necesare pentru ca cenușa din zona termocentralei să nu fie spulberată de vânt. Localnicii le-au solicitat primului-ministru, Consiliului Județean și Prefecturii Gorj să intervină pentru a urgenta lucrările de remediere și readucere la stadiul inițial a zonei, deoarece nu au certitudinea că noul termen stabilit de Complexul Energetic Oltenia pentru finalizarea lucrărilor va fi respectat; de asemenea, le-au solicitat să identifice instituțiile și mijloacele prin care în zona Submaidane poate fi asigurată apă potabilă. 

Note subsol

[1] Mai multe informații despre capacitățile de producție a energiei electrice în România: http://bit.ly/1hwnHdI
[2] Date generale despre Complexul Energetic Oltenia: http://bit.ly/1uuhQwv
[3] Mai multe informații despre impactul termocentralelor pe cărbune asupra sănătății: http://bit.ly/1wwwT8l
[4] Mai multe informații despre situația termocentralelor pe cărbune: http://bit.ly/1pjXd4O
[5] În baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 68/2007, actualizată, privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.
[6] Conform prevederilor Legii 278/2013 privind emisiile industriale, pentru că nu au fost luate toate măsurile necesare pentru prevenirea poluării.
[7] Lucrările constau din: decolmatarea canalului de deviere a torenților; curățarea gospădăriilor afectate; efectuarea de studii pedologice; ecologizarea terenurilor agricole afectate pentru aducerea acestora la starea inițială de calitate; refacerea drumurilor de acces; reabilitarea locuințelor.

Pagina realizată cu sprijin financiar din partea UE.
Conținutul paginii este responsabilitatea Bankwatch Romania si nu reflecta in vreun mod o pozitie oficiala a Uniunii Europene.